{"id":7165,"date":"2024-05-29T06:36:40","date_gmt":"2024-05-29T06:36:40","guid":{"rendered":"https:\/\/fea-vee.eu\/the-impact-of-textile-production-and-waste-on-the-environment\/"},"modified":"2026-06-18T11:13:52","modified_gmt":"2026-06-18T11:13:52","slug":"the-impact-of-textile-production-and-waste-on-the-environment","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/the-impact-of-textile-production-and-waste-on-the-environment\/","title":{"rendered":"Impactul produc\u021biei textile \u0219i al de\u0219eurilor asupra mediului"},"content":{"rendered":"

Odat\u0103 cu apari\u021bia modei rapide, cantitatea de haine produse \u0219i aruncate a crescut vertiginos. Pentru a combate impactul asupra mediului, UE dore\u0219te s\u0103 reduc\u0103 de\u0219eurile textile \u0219i s\u0103 prelungeasc\u0103 durata de via\u021b\u0103 a produselor textile, precum \u0219i s\u0103 sporeasc\u0103 reciclarea acestora. Aceasta face parte din planul de realizare a unei economii circulare p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Consumul excesiv de resurse naturale<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Producerea textilelor necesit\u0103 o cantitate mare de ap\u0103, precum \u0219i terenuri pentru cultivarea bumbacului \u0219i a altor fibre. Conform estim\u0103rilor, pentru a produce un singur tricou din bumbac sunt necesari 2 700 de litri de ap\u0103 dulce, suficient\u0103 pentru a acoperi necesarul de ap\u0103 potabil\u0103 al unei persoane timp de 2,5 ani.<\/p>\n

Sectorul textil a fost a treia surs\u0103 ca m\u0103rime de degradare a apei \u0219i de utilizare a terenurilor \u00een 2020. \u00cen acel an, au fost necesari, \u00een medie, nou\u0103 metri cubi de ap\u0103, 400 de metri p\u0103tra\u021bi de teren \u0219i 391 de kilograme (kg) de materii prime pentru a furniza haine \u0219i \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte fiec\u0103rui cet\u0103\u021bean al UE.
\nPoluarea apei
\nSe estimeaz\u0103 c\u0103 produc\u021bia de textile este responsabil\u0103 pentru aproximativ 20% din poluarea global\u0103 a apei curate, cauzat\u0103 de produsele de vopsire \u0219i finisare.<\/p>\n

O singur\u0103 sp\u0103lare a hainelor din poliester poate elibera 700.000 de fibre microplastice care pot ajunge \u00een lan\u021bul trofic.<\/p>\n

Majoritatea microplasticelor provenite din textile sunt eliberate \u00een timpul primelor c\u00e2teva sp\u0103l\u0103ri. Moda rapid\u0103 se bazeaz\u0103 pe produc\u021bia \u00een mas\u0103, pre\u021buri mici \u0219i volume mari de v\u00e2nz\u0103ri, ceea ce \u00eencurajeaz\u0103 numeroase sp\u0103l\u0103ri ini\u021biale.<\/p>\n

Sp\u0103larea produselor sintetice duce la acumularea a peste jum\u0103tate de milion de tone de microplastice pe fundul oceanelor \u00een fiecare an. Pe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 global\u0103, poluarea generat\u0103 de produc\u021bia de \u00eembr\u0103c\u0103minte are un impact devastator asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei locale, a animalelor \u0219i a ecosistemelor din zonele \u00een care se afl\u0103 fabricile.<\/p>\n

 <\/p>\n

Emisiile de gaze cu efect de ser\u0103<\/strong>
\nSe estimeaz\u0103 c\u0103 industria modei este responsabil\u0103 pentru 10% din emisiile globale de carbon \u2013 mai mult dec\u00e2t zborurile interna\u021bionale \u0219i transportul maritim la un loc.<\/p>\n

Potrivit Agen\u021biei Europene de Mediu, achizi\u021biile de textile din UE \u00een 2020 au generat aproximativ 270 kg de emisii de CO2 pe persoan\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 produsele textile consumate \u00een UE au generat emisii de gaze cu efect de ser\u0103 de 121 de milioane de tone. De\u0219eurile textile din depozitele de de\u0219euri \u0219i ratele sc\u0103zute de reciclare
\nModul \u00een care oamenii scap\u0103 de hainele nedorite s-a schimbat, articolele fiind aruncate \u00een loc s\u0103 fie donate. Mai pu\u021bin de jum\u0103tate din hainele uzate sunt colectate \u00een vederea reutiliz\u0103rii sau recicl\u0103rii, iar doar 1% din acestea sunt transformate \u00een haine noi, \u00eentruc\u00e2t tehnologiile care ar permite reciclarea hainelor \u00een fibre virgine abia \u00eencep s\u0103 apar\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Doar 1% din hainele uzate sunt transformate \u00een haine noi<\/strong>
\n\u00cen medie, europenii folosesc aproape 26 de kilograme de textile \u0219i arunc\u0103 aproximativ 11 kilograme din acestea \u00een fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate \u00een afara UE, dar sunt \u00een mare parte (87%) incinerate sau depozitate \u00een gropi de gunoi.<\/p>\n

Apari\u021bia modei rapide a jucat un rol crucial \u00een cre\u0219terea consumului, impulsionat\u0103 par\u021bial de re\u021belele sociale \u0219i de industria care aduce tendin\u021bele modei la un num\u0103r mai mare de consumatori \u00eentr-un ritm mai rapid dec\u00e2t \u00een trecut. Noile strategii de abordare a acestei probleme includ dezvoltarea de noi modele de afaceri pentru \u00eenchirierea articolelor vestimentare, proiectarea produselor \u00eentr-un mod care s\u0103 faciliteze reutilizarea \u0219i reciclarea (moda circular\u0103), convingerea consumatorilor s\u0103 achizi\u021bioneze haine de calitate superioar\u0103, cu o durat\u0103 de via\u021b\u0103 mai lung\u0103 (moda lent\u0103) \u0219i, \u00een general, orientarea comportamentului consumatorilor c\u0103tre op\u021biuni mai durabile. Strategia UE pentru textile durabile \u0219i circulare
\nCa parte a planului de ac\u021biune privind economia circular\u0103, Comisia European\u0103 a prezentat \u00een martie 2022 o nou\u0103 strategie menit\u0103 s\u0103 sporeasc\u0103 durabilitatea, reparabilitatea, reutilizarea \u0219i reciclabilitatea produselor textile, s\u0103 combat\u0103 moda rapid\u0103 \u0219i s\u0103 stimuleze inovarea \u00een cadrul sectorului.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Noua strategie include noi cerin\u021be de proiectare ecologic\u0103 pentru produsele textile, informa\u021bii mai clare, un pa\u0219aport digital al produsului \u0219i solicit\u0103 companiilor s\u0103 \u00ee\u0219i asume responsabilitatea \u0219i s\u0103 ia m\u0103suri pentru a-\u0219i reduce la minimum amprenta de carbon \u0219i amprenta asupra mediului.<\/p>\n

\u00cen iunie 2023, deputa\u021bii europeni au prezentat propuneri pentru m\u0103suri UE mai stricte menite s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t produc\u021biei \u0219i consumului excesiv de textile. Raportul Parlamentului solicit\u0103 ca textilele s\u0103 fie produse cu respectarea drepturilor omului, a drepturilor sociale \u0219i a drepturilor muncii, precum \u0219i a mediului \u0219i a bun\u0103st\u0103rii animalelor. M\u0103suri ale UE pentru combaterea de\u0219eurilor textile
\nUE dispune de o etichet\u0103 ecologic\u0103 a UE pe care produc\u0103torii care respect\u0103 criteriile ecologice o pot aplica produselor. Aceasta confer\u0103 o mai mare vizibilitate produselor care con\u021bin mai pu\u021bine substan\u021be nocive \u0219i genereaz\u0103 mai pu\u021bin\u0103 poluare a apei \u0219i a aerului.<\/p>\n

\u00cen 2018, Directiva privind de\u0219eurile a fost aprobat\u0103 de Parlament. Strategia Comisiei include, de asemenea, m\u0103suri de combatere a prezen\u021bei substan\u021belor chimice periculoase, solicit\u0103 produc\u0103torilor s\u0103 \u00ee\u0219i asume responsabilitatea pentru produsele lor de-a lungul lan\u021bului valoric, inclusiv atunci c\u00e2nd acestea devin de\u0219euri, \u0219i vizeaz\u0103 s\u0103 ajute consumatorii s\u0103 aleag\u0103 textile durabile.<\/p>\n

\u00cen martie 2024, Parlamentul a prezentat propuneri de modificare a normelor privind de\u0219eurile textile. Revizuirea directivei privind de\u0219eurile va introduce sisteme de responsabilitate extins\u0103 a produc\u0103torului. \u00cen practic\u0103, acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 produc\u0103torii de textile, cum ar fi \u00eembr\u0103c\u0103minte, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, p\u0103l\u0103rii, accesorii, precum \u0219i alte companii care introduc astfel de produse pe pia\u021ba unic\u0103 european\u0103, vor trebui s\u0103 acopere costurile pentru colectarea separat\u0103, sortarea \u0219i reciclarea.<\/p>\n

\u00cen timp ce Comisia a propus ca sistemele de responsabilitate extins\u0103 a produc\u0103torului s\u0103 fie introduse la 30 de luni de la intrarea \u00een vigoare a directivei, deputa\u021bii europeni au insistat pentru 18 luni. \u00cen plus, \u021b\u0103rile UE ar fi obligate s\u0103 colecteze separat produsele textile p\u00e2n\u0103 la 1 ianuarie 2025 \u00een vederea reutiliz\u0103rii, preg\u0103tirii pentru reutilizare \u0219i reciclare.
\n\u201eSolicit\u0103m stabilirea unui obiectiv de reducere a de\u0219eurilor textile, precum \u0219i monitorizarea textilelor uzate exportate\u201d, a declarat Anna Zalewska (ECR, Polonia), europarlamentara responsabil\u0103 de coordonarea procesului legislativ \u00een cadrul Parlamentului. Ea a solicitat, de asemenea, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea infrastructurii pentru colectarea separat\u0103 a textilelor \u0219i o sortare mai eficient\u0103 a de\u0219eurilor municipale, astfel \u00eenc\u00e2t articolele care pot fi reciclate s\u0103 fie separate \u00eenainte de a fi trimise la incinerator sau la groapa de gunoi.<\/p>\n

 <\/p>\n

Urm\u0103torii pa\u0219i<\/strong>
\nNegocierile cu Consiliul vor fi purtate de viitorul Parlament, care va fi ales \u00een cadrul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024.<\/p>\n

Sursa: Parlamentul European, martie 2024<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Odat\u0103 cu apari\u021bia modei rapide, cantitatea de haine produse \u0219i aruncate a crescut vertiginos. Pentru a combate impactul asupra mediului, UE dore\u0219te s\u0103 reduc\u0103 de\u0219eurile…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":7110,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[45],"tags":[],"class_list":["post-7165","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-news-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7165","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7165"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7165\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11911,"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7165\/revisions\/11911"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7110"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7165"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7165"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/fea-vee.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7165"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}